Înapoi în zona de confort

ComfortZone06

Ştiţi cu toţii că trebuie să ieşim cât mai curând din acesta zonă de confort, nu-i aşa? Peste tot ni se spune că atunci începe viaţa adevărată, de îndată ce faci pasul şi ieşi. Scrie în cărţile motivaţionale şi în articolele din reviste, auzi în discursurile celebrităţilor şi ale oamenilor care au reuşit să ducă la bun sfârşit ceva nemaipomenit, zic psihologii (unii) şi ne învaţă cum să facem asta într-un număr variabil de paşi simpli.

Dar ce-ar fi dacă uneori am recunoaşte că suntem prea obosiţi să tot sărim afară din zona asta de confort în care – cică – n-ar exista forme de viaţă? Dacă am recunoaşte că uneori tot ce ne dorim este să stăm cuminţi şi să lenevim în mica noastră zonă de confort, mai ales atunci când afară plouă şi e trafic în oraş?

Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, una, tot ce-mi doresc mai mult uneori este să fac cumva să intru în zona de confort. Mai ales de când ieşirea din această zonă a devenit ceva obligatoriu de bifat. Cred că viaţa e peste tot, şi IN, şi OUT the comfort zone, e doar altfel – OUT e cu ceva mai multă adrenalină, dar cine poate trăi non-stop într-un rollercoaster? Cu emoţii, provocări, cu roiuri de fluturi în stomac în fiecare zi de dimineaţă până seara, jucând fără oprire ruleta rusească a riscului, într-o aventură perpetuă?

Cred că are şi zona de confort farmecul şi rolul ei – ne stabilizează, ne echilibrează şi ne face să ne simţim în siguranţă. Chestii pe care noi, oamenii, le-am căutat întotdeauna. Pornim să explorăm lumea şi să cucerim teritorii noi, numai pentru a sfârşi făcându-ne o căsuţă acolo şi trebăluind pe lângă ea liniştiţi, pentru tot restul vieţii. Poate că trebuie să ieşi din zona de confort doar pentru a găsi o alta mai bună. Mai confortabilă. Pe principiul cercurilor concentrice…

ComfortZone02

 

Şi pentru gradul ăla de confort sporit în care să ne cufundăm apoi călduţ suntem în stare să mutăm munţii (sau mobila de bucătărie), să înfruntăm marea dezlănţuită (sau şeful la şedinţa de dimineaţă) şi să cucerim neînfricaţi teritorii virgine (adică să ieşim la date-uri cu necunoscuţi de pe internet). Fiecare pas pe care îl faci, de fapt, de când te trezeşti dimineaţa, îţi bei cafeaua şi pleci către job sau alt teritoriu, este o ieşire din zona de confort – dacă am considera leneveala în vârful patului ca fiind „zona absolută de confort”, zona fără stres şi fără riscuri, unde nimic rău nu te poate atinge.

Aşa că nu e nevoie să sărim zilnic cu paraşuta, să facem bunjee jumping sau să pornim în călătorii iniţiatice către capătul lumii, pe bicicletă. Deja suntem acolo, în fiecare zi, încercând să mai facem un mic pas în cercurile concentrice pe care le conţine viaţa noastră.

Ilustrații via designbreakonline

Leave a Comment