De zece ori pe buze. Și câte ceva despre lansări

actorii

E puţin bizar când predai o carte la editură şi ea încă nu a ieşit, eşti într-un soi de no man’s land, un timp în care aştepţi, fără nici un control, lucrul s-a terminat, dar poveştile te mai bântuie, te trezeşti dimineaţa şi nu ştii ce să faci, până acum câtva timp te simţeai aiurea că stai pe Facebook în loc să lucrezi la carte, acum dintr-o dată nu mai e nimic de făcut. O să iasă un obiect, nu ştii exact cum va fi şi ce se va întâmpla cu el, dacă va avea o viaţă lungă sau scurtă, dacă va fi iubit sau trecut sub tăcere, dacă totul a avut vreun sens şi unde vei merge mai departe. Însă trebuie să treci printr-un ritual, la fel cum se întâmplă când cineva vine pe lumea asta, trebuie să treci prin “lansare”, acest botez al cărţilor.

Read More…

Buna seara lucrurilor de pe-aici!

Young Women Dressed in Electrical Appliance Costumes

Totul a inceput cand mi-au varsat copiii apa pe laptop. Picaturile alea au declansat, pare-se, o reactie in cascada, pentru ca de atunci lucrurile nu s-au mai oprit, intrand in spirala distrugerii progresive. Mac-ul a stat in moarte clinica, a fost resuscitat, apoi a ramas intr-o stare vegetativa pana in ziua de azi. Tot ce mai poti face cu el e sa vezi clipuri funny cu pisici pe YouTube.

Becurile oricum pocneau cate doua-trei pe saptamana, asa ca n-a fost decat un pas pana la jocul sigurantelor de-a bum-bum. Au facut bum-bum de cateva ori, pana cand l-am chemat pe nenea electricianu care a schimbat panoul si inca niste chestii pe care aia dinainte le facusera, cica, prost. Always blame the ex! Discutiile mele cu mesterii ar merita sa fie inregistrate ca un exemplu de discutii din universuri paralele.

Read More…

Cu liceenii la FILIT

 

O sală plină-plină. Multe fete de liceu şi, din când în când, câte un băiat rătăcit. În faţă, două profesoare. Am întârziat, pentru că nu am reuşit să găsesc Casa Pogor. Romain Puertolas, scriitorul francez împreună cu care organizatorii FILIT (Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere de la Iaşi) m-au “repartizat” la această întâlnire cu liceeni, a ajuns deja şi privirile tuturor fetelor s-au lipit de cămaşa lui albă pe care şi-a scris fragmente din romanul său cu fakirul blocat într-un dulap de la IKEA. (În paranteză, aş vrea să mulţumesc organizatorilor pentru această “repartizare”, Romain Puertolas a fost, aşa cum mă aşteptam, absolut şarmant!).

Read More…

Bye-bye, my Mac, bye-bye!

macky

Acesta este primul text pe care-l scriu pe noul laptop Asus. Il scriu ca sa ma desprind de vechiul meu Macbook, cu care am o relatie de vreo 7 ani. Il scriu si nu-mi place. E mai mare, mai greu, mai putin alb si mult mai putin cool. Cica e mult mai bun, insa. Tehnic vorbind… Are mai multa memorie si alte cateva chestii. Dar ce-mi pasa mie de ele? Din punct de vedere emotional, sunt inca legata, cu fire mai mult decat invizibile, de micul meu Mac. Pe el mi-am scris prima carte. Zeci de articole si zeci de posturi pe blog. Epistole virtuale de amor. Poze si amintiri. Sigur, toate astea se pot transfera, cat ai zice mac-mac, pe alt computer. Sigur, exista o gramada de explicatii rationale. Sigur, e doar un obiect si eu ma aflu la granitele penibilului scriind acest text. Read More…

A fost odată ca niciodată la Sulina

nemo

Păpuşa lu tata, se rezolvă, o să fie frumos, mergem pe canale, la Letea, o minunăţie, păpuşă, eu sunt braşovean da ştiu Delta ca nimeni altul, sunt aici de peste treijde de ani, i-am plimbat şi pe producătoru de la Proteve şi pe Matilda Pascal-Cojocăriţa, o ştiţi?, marea cântăreaţă de muzică populară, Sulina e frumoasă, păpuşa lu tata, îţi aranjez eu un asfinţit pe Dunăre ce n-ai văzut, păi se poate să întrebi de bani, o să fie frumos, îţi zic, o să fie şi nuferi şi pelicani şi egrete, şi vă duc şi la tanti Babica să va facă un peşte cum n-aţi mai mâncat voi acolo, la Bucureşti, şi nu uita, iubita, orice ai nevoie, la orice oră, îl suni pe căpitanu Nemo şi se rezolvă. Read More…

Ciută Nevăzută

copilarie

Personajul din imagine, bălăuroiul ăla uriaș de tinichea, cu mutră mai degrabă jovială decît fioroasă, se numea Ciută și sălășluia undeva în apropiere de Orășelul Copiilor, pe la începutul anilor ’80.Era foarte-foarte dezordonat, memoria-i juca feste, nu se spăla pe dinți aproape niciodată și nu era în stare să facă nimic mai de doamne-ajută. Uneori, îl luam cu mine acasă, îl ascundeam sub pat și, ca o tocilară ce eram, îi țineam tot felul de predici moralizatoare, așa cum îmi țineau ai mei cînd nu eram cuminte. Read More…

Occupy rapidul Bucureşti-Iaşi

“Dacă mişcarea Occupy Wall Street are vreun scop, ar trebui să fie acelaşi pe care-l are şi literatura bună: să neliniştească”. Citeam pe telefon un articol pe site-ul www.themillions.com, în timp ce trenul se îndrepta, cu păcănitul ăla de roţi pe care-l iubeam în copilărie, către Iaşi, unde urma să particip la un festival de literatură dedicat romanelor de debut. Read More…