Bye-bye, my Mac, bye-bye!

macky

Acesta este primul text pe care-l scriu pe noul laptop Asus. Il scriu ca sa ma desprind de vechiul meu Macbook, cu care am o relatie de vreo 7 ani. Il scriu si nu-mi place. E mai mare, mai greu, mai putin alb si mult mai putin cool. Cica e mult mai bun, insa. Tehnic vorbind… Are mai multa memorie si alte cateva chestii. Dar ce-mi pasa mie de ele? Din punct de vedere emotional, sunt inca legata, cu fire mai mult decat invizibile, de micul meu Mac. Pe el mi-am scris prima carte. Zeci de articole si zeci de posturi pe blog. Epistole virtuale de amor. Poze si amintiri. Sigur, toate astea se pot transfera, cat ai zice mac-mac, pe alt computer. Sigur, exista o gramada de explicatii rationale. Sigur, e doar un obiect si eu ma aflu la granitele penibilului scriind acest text. Read More…

A fost odată ca niciodată la Sulina

nemo

Păpuşa lu tata, se rezolvă, o să fie frumos, mergem pe canale, la Letea, o minunăţie, păpuşă, eu sunt braşovean da ştiu Delta ca nimeni altul, sunt aici de peste treijde de ani, i-am plimbat şi pe producătoru de la Proteve şi pe Matilda Pascal-Cojocăriţa, o ştiţi?, marea cântăreaţă de muzică populară, Sulina e frumoasă, păpuşa lu tata, îţi aranjez eu un asfinţit pe Dunăre ce n-ai văzut, păi se poate să întrebi de bani, o să fie frumos, îţi zic, o să fie şi nuferi şi pelicani şi egrete, şi vă duc şi la tanti Babica să va facă un peşte cum n-aţi mai mâncat voi acolo, la Bucureşti, şi nu uita, iubita, orice ai nevoie, la orice oră, îl suni pe căpitanu Nemo şi se rezolvă. Read More…

Ciută Nevăzută

copilarie

Personajul din imagine, bălăuroiul ăla uriaș de tinichea, cu mutră mai degrabă jovială decît fioroasă, se numea Ciută și sălășluia undeva în apropiere de Orășelul Copiilor, pe la începutul anilor ’80.Era foarte-foarte dezordonat, memoria-i juca feste, nu se spăla pe dinți aproape niciodată și nu era în stare să facă nimic mai de doamne-ajută. Uneori, îl luam cu mine acasă, îl ascundeam sub pat și, ca o tocilară ce eram, îi țineam tot felul de predici moralizatoare, așa cum îmi țineau ai mei cînd nu eram cuminte. Read More…

Occupy rapidul Bucureşti-Iaşi

“Dacă mişcarea Occupy Wall Street are vreun scop, ar trebui să fie acelaşi pe care-l are şi literatura bună: să neliniştească”. Citeam pe telefon un articol pe site-ul www.themillions.com, în timp ce trenul se îndrepta, cu păcănitul ăla de roţi pe care-l iubeam în copilărie, către Iaşi, unde urma să particip la un festival de literatură dedicat romanelor de debut. Read More…