2018. Best of

26219481_10214459400854568_4413629848647377316_n

3 ianuarie
Am cei mai minunați copii din lume! Îmi fac viața mai grea în fiecare moment, îmi testează toate limitele din lume, îmi chestionează toate regulile și interdicțiile, nu seamănă cu nici un fel de alți copii pe care i-am cunoscut vreodată, sunt imposibili și adorabili, sunt wild and free, sunt încăpățânați și plini de idei trăznite, greu de suportat probabil pentru oricine nu e mama lor și nu-i iubește la nebunie, pentru cineva care nu le-a simțit toate zâmbetele și năzbâtiile nesfârșite (and I really mean that “nesfârșite”), nu vreau copii cuminți și controlați, deși mi-ar fi mai infinit mai ușor, vă iubesc așa cum sunteți, Clara & Anton!

20 ianuarie
Cred că m-am îndrăgostit din nou de un loc în care am stat prea puțin. Câteva ore în cetatea alba Essaouira, o plimbare pe plajă în plin zbucium (știați că… oamenii se ceartă cel mai bine în cele mai frumoase locuri?), vântul Atlanticului sus în turnul de unde altădată se vedeau corăbiile sosind, niște pescăruși învolburându-se deasupra bărcilor de pescuit și vânzătorilor de pește, mirosul de mare care netezește tot, șterge impuritățile, aduce promisiunea aia irezistibilă a depărtării, a căutarilor, a aventurii, un astfel de loc mi-a părut Essaouira, am părăsit cu regret piața centrală cu înghețată, bătrâni cu baloane colorate și copii alergându-se, clădirile din jur păreau desprinse dintr-o poveste cu realism magic, soarele se prelingea încet într-o lumină portocalie perfectă pentru fotografiat, valurile oceanului se spărgeau într-o insulă cu fortificații, nu departe de țărm, ne mai vedem noi, Essaouira, am promis, măcar într-o poveste.

26951743_10214623824045045_6388537095416459061_o

23 ianuarie
La mine acasă se pun bazele unei frumoase agenții literare:
C (în plin elan creativ): Mă gândesc să fac un atlas cu animale fantastice inventate…
A (sesizând oportunitatea de biznis): A, păi ți le duc eu în parc și ți le vând…
C: Și bănuiesc că o să vrei și bani pentru asta.
A: Păi… cam un sfert cred că ar fi corect, nu?
Mă gândesc să intervin în discuție și să le zic ceva și de taxe, dar mai bine nu.

Read More…

2017. Best of

Foto: Cornel Brad

10 ianuarie
Nu o să-nțeleg în veci cum e faza cu scrisul în cafenele pe care o practică toți scriitorii de succes. Eu sfârșesc prin a sta și-a asculta TOT ce se vorbește la mesele alăturate. De exemplu, acum asist la un training ad hoc al unei probabil-interne, îngrozită de ceea ce i se întâmplă. Între foarte multe texte birocratice într-o perfectă limbă de lemn i se repetă obsesiv: You have to be creative, every day!

20 ianuarie
#murakamiobsession

murakami

30 ianuarie
Azi cu Clara, consiliere social media:
Mama, mai schimbă-ți și tu poza aia de whatsapp! Și statusul!
Păi, și ce să-mi pun?
Nu știu, ceva care să te reprezinte. Gen: cea mai tare scriitoare!
#generatiaZ

Read More…

Înapoi în zona de confort

ComfortZone06

Ştiţi cu toţii că trebuie să ieşim cât mai curând din acesta zonă de confort, nu-i aşa? Peste tot ni se spune că atunci începe viaţa adevărată, de îndată ce faci pasul şi ieşi. Scrie în cărţile motivaţionale şi în articolele din reviste, auzi în discursurile celebrităţilor şi ale oamenilor care au reuşit să ducă la bun sfârşit ceva nemaipomenit, zic psihologii (unii) şi ne învaţă cum să facem asta într-un număr variabil de paşi simpli.

Dar ce-ar fi dacă uneori am recunoaşte că suntem prea obosiţi să tot sărim afară din zona asta de confort în care – cică – n-ar exista forme de viaţă? Dacă am recunoaşte că uneori tot ce ne dorim este să stăm cuminţi şi să lenevim în mica noastră zonă de confort, mai ales atunci când afară plouă şi e trafic în oraş?

Read More…

Breakin up

'Separation_II'_by_Edvard_Munch,_1896,_lithograph,_Bergen_Kunstmuseum

 

despărțirile la 40 sunt mai mișto ca alea de la 20

când simți că se termină lumea

pentru că la 40 lumea s-a terminat de prea multe ori

încât știi că nu-i pe bune

nu mai ești chiar carne de tun pentru emoții

ai trecut deja prin multe câmpuri de luptă

pe peretele atriului drept îți ții agățate medaliile de onoare

cu mențiune specială pentru un divorț sângeros

pe peretele ventriculului stâng ai diploma de veteran de război

ai fost împușcat mortal și ai împușcat și tu la rândul tău

în nenumărate rânduri

cu gândul că nu faci decât ceea ce trebuie făcut

supraviețuiești

decât să plângi tu mai bine să plângă celălalt

sufletul ți-e plin de cicatrice și cusături

ai fost făcut deja bucăți și recompus de prea multe ori

psihologi pricepuți te-au lipit cu superglue peste tot

ești o colecție vie de vulnerabilități nespuse

ești suma despărțirilor tale de până acum

așa că la 40 le întâmpini cu pieptul deschis

nu chiar cu zâmbetul pe buze, să nu exagerăm

doar cu conștiința faptului că orice durere trece

până la urmă

cu destul prosecco

până când se transformă în literatură bună

 

(imagine: Separation II, Edvard Munch, 1896)

 

Poveste cu Crăciun și bunici

SantaChimneyVintage-GraphicsFairy1 2

 Cea mai frumoasă dimineață

Totul începea de dimineaţă, cu mirosul. Mă învăluia încă dinainte de a deschide ochii, intra pe sub uşa cu ferestre prevăzute cu perdeluţe dantelate şi mă ademenea din patul cu tăblie împodobită cu abţibilduri primite la pachet de o prietenă de-ale bunicii, de la fiica ei plecată peste hotare. Erau o raritate abţibildurile alea lucioase cu personaje Disney, le treceam conştiincioasă pe toate scrisorile şi listele mele de dorinţe către Moş Gerilă – singurul moş cu aprobare de la Partid. Mirosul pregătirilor de la bucătărie era prea ademenitor, aşa că mă dădeam jos din pat şi lipăiam în picioarele goale până în bucătăria unde trona Nona, bunica mea; o găseam făcând câte zece lucruri deodată, plutind între oalele puse pe foc şi tăvile din cuptor, scoţând bunătăţi din cămară şi frământând aluatul, râşnind nuci şi topind unt, vorbind în tot acest timp cu tigăile, sucitoarele, răzătoarele şi formele de chec, ca şi când vorbele ei le-ar fi putut insufla viaţă.

Read More…

2016. Best of

navona

2 ianuarie
#wintersleep

wintersleep

12 ianuarie
discuţie cu fosta mea profa de română din generală:
ea: ţi-am citit cartea în vacanţă, mi-a plăcut foarte mult, eşti extrem de sensibilă şi lucidă…
eu: ah, vă mulţumesc!
ea: bine, îmi pare rău pentru tine că eşti aşa…
eu: …

26 ianuarie
“emotions are overrated
that’s a bullshit, emotions are all we’ve got”
(Youth, Paolo Sorrentino)

31 ianuarie
Compliment de la Clara proaspăt întoarsă acasă: “Mama, tu ai foarte mult stil. Eu știu oameni care n-au stil nici la înjurături.” #reginastilului

Read More…

I promised you poems (6) – Tennessee blues 

sun munch

într-o zi te-ai ridicat din aşternuturi şi ai plecat

erai hotărât trebuia să ajungi la capătul lumii

acolo unde zăpezile înghit pământul şi marea într-un alb pustiitor

acolo aveai să-l găseşti pe dumnezeu, aşa mi-ai spus în timp ce

îţi tundeai părul îţi aruncai banii îţi părăseai cărţile

m-am repezit la fereastră şi tot ce-am văzut a fost o siluetă mişcătoare

topindu-se în linia orizontului

trebuia să trăiesc fără tine era greu nu ştiam ce să fac

Read More…

Biblia şi fetele rebele 

Rebel Girls FB 300

Am vrut iniţial să scriu un nou text cu recomandări de lectură pentru copii – s-au adunat o mulţime de cărţi descoperite şi citite (împreună cu Clara şi Anton sau separat), dar am ales să mă opresc, în această postare, doar la două, pentru că sunt cu totul şi cu totul deosebite. Despre restul, într-o postare viitoare :)

O Biblie (text Philippe Lechermeier, ilustraţii Rebecca Dautremer, Ed. Vellant)

o-biblie-3

O să fac un ocol de la Biblie la prinţese. Cuplul Lechermeier-Dautremer e genul ăla de potrivire magică autor-ilustrator; sunt creatorii minunăţiei numite „Prinţese date uitării sau necunoscute”, carte de care m-am îndrăgostit definitiv şi iremediabil numai când am văzut coperta. O iubesc la fel de mult şi-acum, la mai bine de 10 ani de la apariţie, poate şi pentru că la fiecare recitire mai găsesc câte un detaliu surprinzător în ilustraţie sau în minunata traducere a lui Şerban Foarţă.

CUT TO: relaţia cu religia, una aproape nesemificativă în existenţa mea de până acum; întotdeauna mi s-a părut că ar trebui să citesc mai întâi Biblia, înainte de a avea o părere despre creştinism, însă nu am fost niciodată în stare să mă apuc de această treabă anevoioasă şi îndelungată. Probabil că aş fi aşteptat să ies la pensie, dacă nu ar fi apărut bijuteria asta de carte, primită de la Vellant chiar înainte de Paşte. Poveşti biblice reinventate de Philippe Lechermeier („Cum să înţelegi lumea fără aceste poveşti? Cum să descifrezi arta, literatura, arhitectura fără să cunoşti bazele extraordinare ale societăţii noastre?”, spune el în scurta prefaţă) şi splendid ilustrate de Rebecca Dautremer, o fiinţă care cred că are o legătură cu altă lume şi alt tărâm – nu ajunge doar imaginaţie şi talent ca să desenezi aşa cum o face ea.

biblie

Poate că am trişat un pic pentru că am trecut-o la categoria „pentru copii”; e o carte, cred, în primul rând pentru adulţii care vor să se apropie altfel de aceste texte, care au nevoie în primul rând de poveşti pentru a înţelege lumea. Nu mai am nici o scuză să aştept, mă apuc de „O biblie” (nu Biblia) chiar acum.

Goodnight stories for rebel girls (de Elena Favilli şi Francesca Cavallo, Particular Books)

Se vorbeşte atât de mult despre egalitatea de şanse, despre feminism şi corectitudine politică încât e foarte greu să ai o iniţiativă literară care să nu fie „tezistă” şi care să nu ucidă povestea de dragul mesajului şi al ideologiei – chestii pe care eu, personal, nu le suport în literatura pentru copii. Însă fetele astea, două italience care trăiesc în California, au făcut o treabă extraordinară şi fără cusur.

Rebel-Girls

 

Pornind de la ideea că nu (prea) există personaje feminine în poveştile pentru cei mici, sau dacă există, atunci ele sunt mai degrabă episodice, decorative şi nu trec de clişeul „fetei de împărat care aşteaptă salvarea închisă în turn”, au adunat 100 de poveşti ale unor femei reale care au schimbat într-un fel lumea. Femei curajoase, frumoase, puternice, extraordinare. 60 de ilustratoare din toată lumea au contribuit la ilustraţii. Mai mult, cartea are şi o poveste incredibilă: a fost finanţată printr-o platformă de crowdfunding, reuşind să strângă peste un milion de dolari de la donatori din toate colţurile lumii. E conceptul ideal materializat în proiectul implementat perfect (scuze pentru cuvântul „implementat” care nu ar trebui să apară într-un text despre o carte pentru copii, dar m-a sedus povestea facerii acestei cărți). De când am văzut filmuleţul de prezentare, am ştiut că e cadoul perfect pentru Clara mea, fetiţa care nu s-a dat niciodată în vânt după roz, păpuşi şi prinţese, care s-a visat paleontolog şi îmblânzitoare de dragoni şi vrea să le scrie preşedinţilor atunci când o nemulţumeşte ceva în legătură cu şcoala. Bineînţeles, nu m-am înşelat, citeşte în fiecare seară goodnight stories despre jucătoare de tenis, regine războinice, activiste, balerine, scriitoare, jurnaliste, inventatoare, pictoriţe, atlete, alpiniste şi fiziciene. P.S. Nu e doar o carte pentru fetiţe rebele, ci şi pentru băieţi, mai ales pentru cei cărora li se spune „nu mai plânge ca o fată”!

rebel 5
rebel 3

I promised you poems (5)

edvard-munch-the-scream-new-york-03

numai pentru tine 

pe vremuri căsuţa mea de email era numai pentru tine
locul secret în care ne-ntâlneam
unde ne spuneam bună dimineaţa
prelungind magia întâlnirilor neştiute
era mansarda pe care n-am avut-o niciodată
pădurea în care nu ne-am plimbat ţinându-ne de mână
plaja unde trupurile noastre goale nu vor ajunge în veci
nu lăsam pe nimeni să ajungă
acolo în grădina noastră fermecată
voiam să păstrez inboxul curat şi pur
nici măcar un spam rătăcit să nu stea între noi
nu dădeam nimănui adresa
dormeam cu parola încrustată în inimă

Read More…

I promised you poems (4)

woman-writing-vintage

contabilitate 

aş vrea să fiu o contabilă fericită
care să nu se gândească mereu că trebuie să scrie
să pot merge la un job şi apoi la billa
fără să am impresia mereu că-mi ratez adevărata menire
acest cuvânt stupid şi arogant
care ne face să ne credem atât de speciali
nişte unicorni multicolori cu puteri magice
şi mai ales cu „meniri” speciale
aş vrea să am o căsnicie fără dragoste dar
care să meargă înainte de dragul copilului
ca să-i pot spune la sfârşitul vieţii ce să fac dragă pentru tine am stat cu taicătu m-am sacrificat

Read More…